Sâmbătă, 15 august 2009, în comunitatea din Djebonoua, a avut loc sărbătoarea patronală (hramul) şi prima Liturghie a părintelui Constant.

Este al treilea an consecutiv când, în ziua hramului, celebrantul principal este un fiu al satului. Însă nu am dorit să ne rezumăm doar la acest eveniment şi tocmai de aceea, cu patru zile înaintea sărbătorii, am început o serie de Liturghii speciale la care s-a vorbit despre Euharistie-Liturghie, Euharistie-Biserică, Euharistie-Misiune. Vineri seara, între orele 19.00 şi 24.00, a avut loc o priveghere de rugăciune şi adoraţie în biserica mare cu toate comunităţile venite de pe teritoriul misiunii noastre.

Sâmbătă dimineaţa, la ora 8.00, am pornit alături de părintele paroh Michele Stevanato spre locul unde deja ne aştepta o mulţime numeroasă de credincioşi pentru a purta statuia Maicii Domnului doi kilometri în procesiune spre biserică. Alături de părintele primiţiant am pornit pe strada principală, cântând şi rugându-ne mai ales pentru pace şi menţinerea credinţei în toţi cei care cred în Dumnezeu.

La ora 10.00 am păşit spre altar unde s-a desfăşurat prima Liturghie a părintelui Constant în cinstea Maicii Domnului, alături de alţi preoţi, colegi ai părintelui, dar şi în prezenţa unui număr considerabil de credincioşi şi invitaţi. Tradiţia locală obligă toate comunităţile creştine care aparţin misiunii să participe la Liturghia sărbătorii patronale. Cu ajutorul lui Dumnezeu, anul acesta am putut număra aproximativ 1000 de persoane prezente, dintre care 300 venite cu o seară înainte pentru rugăciune şi priveghere. După trei ore şi jumătate de celebrare, toată suflarea a fost invitată la şcoala catolică pentru un mic prânz. La acest moment ni s-a alăturat şi arhiepiscopul locului, Mons. Paul Simeon Ahouanan.

Două lucruri importante am remarcat în săptămâna care a precedat sărbătoarea Maicii Domnului. Primul este ataşamentul sincer şi călduros faţă de sfânta Fecioară, care a fost scos în evidenţă, nu doar cu ocazia acestei sărbători, ci şi în general, amintind aici prezenţa mişcării Legiunea Mariei, care are mulţi simpatizanţi. În al doilea rând este bucura tuturor când Biserica lui Cristos se îmbogăţeşte cu noi fii, care să o slujească fidel şi curat. Din cauza războiului s-a ajuns ca preoţii nou sfinţiţi să facă primiţii chiar şi după doi ani de la sfinţire şi nu doar în localitatea natală, ci oriunde sunt bine primiţi, fiind susţinuţi astfel atât material, cât şi spiritual.

Sărbătoarea Ridicării la cer a Preasfintei Fecioare Maria a trecut, dar devotamentul faţă de Maica Domnului nu va slăbi nicicând, pentru că în ea ne găsim puterea de a crede într-o Biserică vie şi devotată, având preoţi buni şi sfinţi după inima lui Cristos, care să conducă turma sa la păşuni verzi şi la ape liniştite!

Pr. Marius Gabriel Catrintaşu